Ilustrație editorială Observator Strategic, realizată pe baza informațiilor și imaginilor documentare privind incidentele din 24 septembrie 2026.
În dimineața zilei de 24 septembrie 2026, patru drone rusești au pătruns neautorizat în spațiul aerian al Republicii Moldova, în timpul unui nou atac masiv al Federației Ruse asupra Ucrainei.
Aparatele au fost observate în nordul țării, pe direcții care au traversat raioanele Soroca, Briceni și Florești, precum și segmentul transnistrean. Din motive de securitate, zborurile în nordul Republicii Moldova au fost suspendate temporar, iar spațiul aerian a fost redeschis la ora 7:46.
Florești, Camenca și Briceni
Una dintre drone a căzut și a explodat într-un câmp din apropierea satului Cernița, raionul Florești. Potrivit constatărilor preliminare ale Poliției, aparatul ar fi lovit un copac înainte de prăbușire. Fragmentele examinate prezintă elemente specifice unei drone rusești de tip „Gerbera”.
Pentru prima dată în Republica Moldova, printre componentele recuperate a fost identificată și o cameră de bord. Tipul exact, originea și caracteristicile tehnice ale aparatului urmează să fie confirmate prin expertiză.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că o altă dronă ar fi explodat în apropierea orașului Camenca, pe malul stâng al Nistrului. Pretinsele autorități de la Tiraspol nu au oferit informații clare, astfel încât circumstanțele incidentului rămân neconfirmate integral de autoritățile constituționale.
Ulterior, în jurul orei 16:50, o patrulă a Poliției de Frontieră a descoperit alte fragmente de dronă în raionul Briceni, la aproximativ 1.700 de metri de frontiera cu Ucraina. Specialiștii urmează să stabilească proveniența resturilor și dacă acestea aparțin unuia dintre aparatele detectate dimineață.
Reacțiile conducerii statului
Președinta Maia Sandu a condamnat încălcarea spațiului aerian și a declarat că atacurile Federației Ruse asupra Ucrainei afectează din nou direct Republica Moldova.
„Războiul Rusiei pune în pericol întreaga Europă.” — Maia Sandu
Ministerul Afacerilor Externe a calificat incidentele drept o încălcare flagrantă a suveranității și un pericol direct pentru viața cetățenilor, atribuind responsabilitatea Federației Ruse.
Igor Grosu a îndemnat populația să rămână calmă și vigilentă, să nu se apropie de obiecte suspecte și să informeze imediat autoritățile. Lilian Carp, președintele Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, a avertizat că atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene din apropierea Republicii Moldova pot genera riscuri directe pentru țara noastră, inclusiv în zona hidrocentralei de la Novodnestrovsk.
Avertismentul CNS s-a confirmat după trei zile
Incidentele s-au produs la numai trei zile după ședința Consiliului Național de Securitate din 21 septembrie. CNS a cerut protejarea infrastructurii energetice împotriva dronelor și atacurilor cibernetice, păstrarea rutelor alternative de import al electricității și modernizarea supravegherii spațiului aerian.
Potrivit datelor prezentate de Maia Sandu, în 2026 au fost înregistrate deja 39 de încălcări ale spațiului aerian, comparativ cu 17 în întregul an 2025. Harta cazurilor documentate după începutul invaziei rusești arată că fragmente de drone și rachete au fost descoperite în nordul, sudul și centrul Republicii Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană. Nu mai vorbim despre incidente izolate, ci despre o amenințare repetată și extinsă geografic.
Analiza Observator Strategic
Evenimentele din 24 septembrie demonstrează că Republica Moldova are nevoie urgentă de un sistem integrat de detectare și avertizare, de mijloace antidronă adaptate resurselor țării și de proceduri clare pentru protecția populației.
Dotarea unei drone „Gerbera” cu o cameră de bord trebuie analizată cu atenție. O asemenea componentă poate fi folosită pentru navigație, recunoaștere sau documentarea traseului. Scopul concret al aparatului recuperat la Florești nu poate fi însă stabilit înaintea expertizei tehnice.
Până la finalizarea investigației, nu poate fi afirmat cu certitudine dacă dronele au fost îndreptate intenționat asupra teritoriului Republicii Moldova sau dacă și-au deviat traseul. Cert este că aparatele au încălcat spațiul aerian național și au creat un pericol real pentru cetățeni.
Concluzie
Republica Moldova trebuie să treacă de la constatarea fiecărui incident la un mecanism permanent de prevenire: schimb rapid de date cu România și Ucraina, avertizarea populației, protejarea obiectivelor energetice și dezvoltarea unor capacități eficiente de detectare și neutralizare a dronelor. Repetarea acestor incidente nu le face normale. Suveranitatea spațiului aerian trebuie protejată prin capacități reale, nu doar condamnată prin declarații.